Îmi plac chestiile pufoase 🙂 Dacă sunt și mici, atunci mă cuceresc instant 🙂 Din ceea ce am observat, femeile sunt mai atrase de „pufoșenii” decât bărbații. Rar se întâmplă să vezi un bărbat apreciind un email care conține poze cu animăluțe simpatice. Probabil că femeile sunt dominate de instinctul lor matern și privesc orice „chestie” mică ca fiind ceva drăgălaș, ce are nevoie de atenție, dragoste și îngrijire. Partea amuzantă este că acest sentiment poate fi trezit nu doar văzând pui de animale, ci și obiecte pufoase și simpatice cum ar fi…jucăriile de pluș care n-au viață 😀 Știu, asta e ceva destul de ciudat, dar realitatea este că se întâmplă 🙂
Fiind oarecum supărată că filmulețele și pozele cu animăluțe nu sunt apreciate așa cum merită de bărbați, m-am gândit să aflu care e problema lor 😀 Și am fost surprinsă să aflu că ei nu percep sentimentul de „drăgălășenie” ca noi, ci din contră, acest gen de emailuri pot fi chiar deranjante pentru ei…Încercați niște emailuri de genul „Cele mai frumoase mașini ale anului 2016” 😀 Cu siguranță efortul vostru va fi mult mai apreciat 🙂
Așadar, am căutat niște explicații pentru sentimentul meu de extaz atunci când mă trezesc cu un email plin de imagini cu animăluțe pufoase. Și, spre marea mea bucurie, trebuie să vă anunț că este un sentiment pe care toți oamenii îl au. Cred că la femei e ceva mai dezvoltat totuși. Adevărul e că, în general, femeile sunt cele care se bucură când primesc ursuleți de pluș imenși, nu bărbații 😀
Așadar, iată ce am găsit:
„Atunci când vedem ceva absolut adorabil, atenția noastră este captată, un zâmbet ne apare pe față și vom simți imboldul de a ne grăbi să atingem acel ceva. Aceasta din cauză că este stimulată o arie din creier cunoscută ca și sistemul mezo-cortico-limbic. Aceasta este partea creierului asociată procesului de motivare și recompensă. Când ne uităm la un bebeluș drăguț, acest lucru generează eliberarea unui neuro-transmițător numit dopamină (implicat și în procesul de îndrăgostire) care ne face să ne simțim foarte bine și plăcut. Creierul nostru asociază senzația de recompensă cu această amintire, determinându-ne să repetăm această experiență și în viitor. Răspunsul emoțional generat de drăgălășenia puilor de animale stimulează de asemenea dorința de a ne îngriji de ele, de a le lua în brațe și de a le alinta. Această reacție este atât de puternic înrădăcinată în creierul uman încât poate fi generată și de alte creaturi mici și drăgălașe sau chiar obiecte care au capacitatea de a ne face să le privim ca fiind foarte drăgălașe.”
M-am liniștit destul de tare citind acest articol și m-am gândit să sărbătoresc cumva această „victorie”, înseninându-vă ziua cu câteva „pufoșenii” pe care le consider adorabile 🙂
Surse: http://www.fullwallpapers.in; http://www.independent.co.uk